Intreaba un culturist care este cel mai important nutrient si vei vedea ca raspunsul sau va fi cu siguranta PROTEINA. Este lesne de inteles de ce toate privirile sunt atintitie asupra ei, dar merita sa vorbim si despre celelalte doua tipuri de nutrienti la fel de importanti: grasimile si carbohidratii.
Macronutrienti in culturism. De ce ai nevoie si cum functioneaza
Sa va dau un exemplu: pentru a mentine productia de testosteron in limitele normalului, este nevoie ca 20% din totalul de calorii zilnice sa provina din grasime. Si nu orice tip de grasime. Studiile au arat ca exista doua tipuri de grasimi care sprijina productia de testosteron, cele mononesaturate si cele saturate. Grasimile polinesaturate, cum este cazul uleiului de peste, nu au niciun efect asupra secretiei de testosteron, desi unele studii recente afirma ca ar avea efecte anabolice in muschi.
Unul dintre cei trei macronutrienti de care avem nevoie, carbohidratii, au o reputatie foarte proasta. Intr-adevar una dintre cele mai bune metode folosite pentru pierderea grasimilor este adoptarea unei diete cu continut scazut de carbohidrati pentru controlarea insulinei si chiar functioneaza pentru majoritatea.
De foarte multe ori insa, culturistii si alti atleti sunt sprijiniti de diferiti nutritionisti sa consume cantitati mari de carbohidrati. Intr-adevar, carbohidratii sunt folositi pentru umplerea depozitelor de glicogen, substanta folosita drept combustibil pentru efectuarea exercitiilor anaerobice, cum este cazul acelora din culturism. Dar greseala pe care o fac acesti nutritionisti este ca nu fac diferenta intre atletii care au nevoie de rezistenta si cei care au nevoie de forta. Prima categorie foloseste glicogenul mai mult decat cea de-a doua categorie si are nevoie de mai multi carbohidrati pentru umplerea depozitelor de glicogen din ficat si muschi.
Contrar opiniei generale, carbohidratii nu sunt absolut necesari organismului. Desi unele tesuturi si organe functioneaza mai bine atunci cand consumam carbohidrati, cum este cazul creierului sau globulelor sangelui, acestea pot sa foloseasca si alte surse, cum sunt cetonele, sustantele care raman in urma metabolizarii grasimii, dar si glicerolul.
Dar cum reuseste insa ogranismul sa reziste fara carbohidrati? In cazul producerii energiei fara oxigen (metabolism anaerobic), acidul lactic este produs din descompunerea carbohidratilor. Acidul lactic poate ramane in muschi si apoi transportat prin sange la ficat, unde este transformat in glucoza si trimis inapoi la sange pentru a-l folosi ca sursa de energie. Ceea ce nu stie insa toata lumea este ca acelasi acid lactic care este produs in timpul antrenamentului intens poate fi folosit pentru umplerea depozitelor de glicogen, chiar si in lipsa alimentatiei. Acest lucru explica de ce oamenii care consuma putini carbohidrati pot sa se antreneze, chiar daca nu consuma sursa primara de producere a energiei: carbohidratii.
Lipsa glicogenului si sinteza proteinelor
Se poate intampla ca antenamentul de acest tip, unde energia provine din grasime sa interfereze cu sinteza proteinelor care duce la cresterea musculara? Un studiu recent a examinat aceasta problema: 16 tineri sanatosi au fost impartiti in doua grupe. Cei din primul grup au fost supusi unui antrenament in care trebuia sa mearga pe bicicleta folosind un singur picior, iar ca suplimente au folosit 40 de grame de proteina de zer. Cei din grupul al doilea au fost supusi aceluiasi test, dar li s-a oferit o bautura de tip placebo. Rezultatele cercetarii au subliniat faptul ca nivelul de glicogen din piciorul care nu fusese antenat era mai mare la ambele grupuri. Cea mai importanta descoperire a fost insa aceea ca sinteza proteinelor nu diferea intre cele doua grupuri, desi cei care au folosit bautura nutritiva au manifestat un efect anabolic imbunatatit dupa antrenament.
Tot ceea ce trebuie sa retineti este ca nu este o idee tocmai buna sa renuntati definitiv la carbohidrati daca vreti sa cresteti masa musculara. Exercitiile care presupun contractii puternice ale muschilor duc inevitabil la deteriorarea muschilor, care nu pot fi reparati la fel de repede atunci cand depozitele de glicogen sunt precare.
dupa Ironman
