In 1990 s-a petrecut un eveniment singular in istoria culturismului – au fost introduse testele antidoping la concursul Mr. Olympia. Au ramas doar 15 concurenti din 20, printre care si Lee Labrada, convins ca urma sa castige premiul cel mare, desi nu avea o inaltime impunatoare (doar 1,67). Din nefericire, sortii nu au fost de partea lui, reusind sa obtina locul doi. A castigat Lee Haney, iar de atunci Labrada a tot incercat sa-l depaseasca, insa fara rezultat.
M-am simtit ca si cand mi-as fi pierdut inocenta copilariei de culturist. A fost noaptea in care muzica a murit.
A castigat 22 de titluri IFBB si a participat la Mr. Olympia 7 ani la rand, reusind sa se claseze intotdeuna in primele 4 pozitii. In 1993 a stiut ca sansa lui trecuse, asa ca a inceput sa participe la concursuri precum Arnold Classic si Ironman Invitational, unde a iesit pe locul doi, fiind invins de „bobocul” Flex Wheeler.
Povestea Lui Lee Labrada – tot timpul pe urmele lui Haney
S-a nascut in Havana, Cuba, pe 8 martie 1960, intr-o perioada in care tara era in framantare politica si economica, ca urmare a preluarii puterii de Fidel Castro, cu un an mai devreme.
Ideologia lui Castro nu s-a potrivit cu cea a tatalui lui Lee, inginer civil, care decide sa se mute impreuna cu familia in SUA.
In timpul unei vizite la o librarie locala, Lee, pe atunci in varsta de 17 ani, a zarit un exemplar al revistei MUSCLE BUILDER & POWER si a fost coplesit de pozele campionilor in culturism, ca Arnold Schwarzenegger , Robby Robinson si Mike Mentzer. Primul concurs la care a participat a fost Teenage Mr. Jacksonville, unde a luat locul I. Atunci a descoperit ca cel mai mare nu inseamna neaparat cel mai bun.
In 1977, cand „l-a muscat gandacul culturismului”, i-a spus tatalui sau ca va fi Mr. America pana la implinirea varstei de 26 de ani. Tatal sau l-a luat in ras, dar in 1985, cand Labrada avea 25 de ani, a castigat Nationalele NPC (concurs recunoscut ca echivalent modern la Mr. America). Doua saptamani mai tarziu era campion IFBB la categoria mijlocie, titlu care i-a adus un carnet de profesionist.
Desi urmase o facultate de inginerie, ca si tatal sau, a renuntat la practicarea ei in 1986, avand un debut senzational la Noaptea Campionilor. La cele 86 de kg ale sale, a reusit sa-i invinga pe Berry DeMey si pe Frank Richards, adevarate vedete la vremea aceea. In acelasi an se casatoreste cu Robin, cea care avea sa-i fie si ajutor, si critic, pe tot parcusul carierei.
In 1988 a intrat la Mr. Olympia cu gandul de a trece peste toti ceilalti concurenti pentru a deveni principalul adversar al lui Lee Haney. A fost atat de concentrat in atingerea acestui tel, incat s-a mutat in Los Angeles (unde se organiza Mr. Olympia in anul acela) pentru a-si defini antrenamentul.
„Mi-am redus caloriile si am facut de doua ori mai mult aerobic. Am exagerat. Imi amintesc ca am facut o demonstratie cu doua saptamani inainte de Mr. Olympia si pe cand ma indreptam spre masina, dupa demonstratie, am inceput sa-mi pierd cunostinta”. A reusit sa ia doar locul 4, dar asta nu l-a intimidat, un an mai tarziu reusind sa se claseze pe locul 2, dupa Haney.
Tot in 1993, Labrada hotaraste ca e timpul sa ia o pauza. Se antrenase timp de 16 ani fara intrerupere, era timpul sa se concentreze si pe alte lucruri. A privit culturismul din tribuna in anul urmator si s-a detasat de ideea de competitie. Asta pana in 1995, cand a participat pentru ultima oara la un concurs de culturism – Arnold Classic, unde a reusit sa faca niste poze remarcabile, dar a fost clasat pe locul 5, cea mai slaba clasare din intreaga sa cariera de 17 de ani. In timpul concursului, Labrda a declarat: „Am depasit sportul. Ca sa fiu sincer, el m-a depasit pe mine”.
